3 Gânduri dintr-o noapte.

(1 din 3) Ce faci atunci când creierul ți-o ia pe repede înainte și nu poți să dormi? 

Altfel spus - ești surescitată 😅 ca un copil de la prea multe dulciuri 🤓

Este 11 noaptea, iar eu ar fi “trebuit” să dorm de la 9:30. 

Da, postez asta pe 11 septembrie, deși am scris-o pe 8 septembrie la 11 noaptea. 

Am avut o zi plină, în care am luat multe decizii, iar în privința unora este posibil să mă răzgândesc, în privința altora nu. 

Care și cum vor fi, rămâne de văzut. 

Cert este că nu pot să dorm! Nu se întâmplă des, dar atunci când se întâmplă, scriu despre ce-mi ocupă mintea. 

Așa le scot de acolo și rămâne mai limpede. 

Ce mă preocupă la ora asta? 

Păi am decis azi să reiau confecționarea șalvarilor în atelier pentru că am avut câteva cereri. 

Asta înseamnă că reiau hățurile unui business pus pe pauză de aproape 2 ani 😳

Mă sperie gândul? Da! 

Dar de ce mi-e frică mai exact? 

De judecată! De judecata celorlalți! 

Și uite cum ies din nou la suprafață credințele limitative și se pune în mișcare roata scenariilor. 

“Nu ai cum să faci 4 lucruri deodată”

“Nu ai cum să vezi și de copii și să crești și afacerile”

“Ce-o să zică lumea?” 

“Păi tu ești coach, copywriter, croitoreasă sau vânzător de fructe și legume?”

Wtf! Sunt toate 4! Plus mamă, soție, fiică și ce-oi mai vrea eu! 

Am de gând să mă opresc aici? 

Poate… 

Nu se știe niciodată ce-mi mai trece prin cap 🙃

Încep să cred că în nebunia mea de a face multe, mi-am găsit fericirea ❤️

Îmbin frumos copywritingul cu celelalte 3: coaching, croitorie și agricultură. 

Mi-am făcut programul astfel încât să am timp pentru toate, iar atunci când nu voi mai avea timp… #letitgo 

E ok să renunți la lucruri care nu te împlinesc 100% 🙏🏻

În timp, se vor alege toate. 

Partea cea mai bună este că nu sunt singură în toate ❤️ @Produse din Gospodarie e afacere de familie, la croitorie voi reangaja croitoreasă, coaching-ul abia l-am pornit și este la început, iar copywritingul îl folosesc pentru mine foarte mult. 

Nu “ruginește” nimic 😎

Nu lăsa frica să te oprească! 

Fă un lucru, fă-l bine, sau fă mai multe, dar împarte din responsabilități! 

(Ca să nu o iei razna) 

P.S. Acum mi-am golit o parte din minte 👀 restul postez mâine. 

(2 din 3) Sunt persoane care mă văd calmă. 

Băi, nu știu cum sau de ce 😅 Eu sunt într-o agitație continuă (în mintea mea este un tren accelerat care merge constant și deraiază uneori).

Cumva asta nu se vede în exterior. 

Poate am un poker face bun, nu știu 🤷🏼‍♀️

Am avut miercuri live-ul pe pagina Luizei Ștefan, am vorbit despre Mindset de antreprenor și restarturi în viață.

Mă gândeam… “Doamneeee, câte lucruri am făcut în ultimii 7 ani😱!”

Am pornit cu o croșetă de la cumnata mea, apoi mi-am cumpărat eu unele + materiale. 

A urmat fetrul, cărțile cu activități pentru copii, apoi mașina de cusut, conceptul Produse din Gospodarie în paralel cu asta, apoi copywriting și coaching. 

Clar am mers spre mai mult, mai sus. Mi-am dezvoltat un Growth Mindset axat pe antreprenoriat.

Ambițiile au devenit mai mari, obiectivele mai provocatoare. 

Dar cum se formează Mindsetul de antreprenor? 

Încercând, perseverând și cu asumare. 

Asumarea deciziilor, alegerilor, greșelilor, și de la capăt, dorința de mai mult, mai bine, mai performant. 

Că sunt information junkie nu este vreo noutate pentru nimeni (vorbesc de cei care mă cunosc îndeaproape), dar faptul că mă relaxez și meditez, fac yoga și practic ho’oponopono, poate fi ceva nou pentru oricine 😏

Văzându-mă mereu făcând ceva ai crede că eu nu-mi iau pauze, că sunt non-stop obosită. 

Nu e așa. Sunt ca orice om. Am zile foarte bune și zile mai puțin bune. Cele mai puțin bune sunt tot mai rare. 

Cum mi-am educat Mindset-ul pe creștere?

• Am învățat cum să ies dintr-o stare proastă, să nu rămân acolo prea mult timp. 

• Am învățat că fiecare sfârșit este un nou început, iar fiecare problemă are o lecție pentru mine. 

• Am învățat să observ, să analizez și să decid instinctiv. 

• Iar cel mai bine funcționez atunci când mă organizez. 

Ideea este că nu “trebuie” să faci nimic! Ci doar să îți găsești acea stare în care să poți face orice. 

Aia o găsești ca atunci când cauți banda la un radio vechi - fine tuning 🙃

Fine tune it până ajungi unde vrei ❤️

(text scris miercuri, 8 septembrie, când mintea mi-era plină)

(3 din 3) Sunt lucruri care (încă) mă enervează. 

Am o personalitate pe care o țin ascunsă - am numit-o Lizuca. 

Lizuca este The Dark Side. 

Lizuca iese doar atunci când rațiunea se duce naibii și iese la suprafață tot ce este mai rău. 

Ultima dată s-a întâmplat asta în vara lui 2020. Lizuca a scăpat de sub control. 

A făcut scandal, a pus totul la punct și s-a întors în grotă. 

Lizuca este ok în cantități mici. 

Pune limite, știe să spună “Nu”, are coloană vertebrală bine definită și nu acceptă Bullshit-uri. 

Îmi place de ea, dar repet - în doze mici. 

Că-n doze mari… își face de cap 😑 Și nu ne mai înțelegem. 

N-am luat-o razna, stai un pic. Sunt ok 😎

Vorbesc de acea parte din noi care se formează din problemele băgate sub preș. 

O frustrare ici, o frică dincolo, mai un moment de anxietate, mai un cuvânt înghițit pentru că nu vrem să supărăm… Lizuca din tine crește…

Acceptăm situații care nu ne fac plăcere - crezând că așa trebuie. Omu’ mai și suferă.

Spunem “Da”, când totul în interior strigă “Nu”, doar, doar ne-o aprecia cineva. 

Așteptăm ca alții să se schimbe pentru ca noi să fim fericiți, că noi nu avem ce schimba și de ce ne-am lua fericirea în propriile mâini? Nu, mai bine alții să schimbe. 

Așteptăm să fim iubiți, respectați, recunoscuți ca fiind valoroși, dar nu ne dăm singuri niciun credit. 

De ce am face-o? 

Suntem varzăăă 🤪

Te întreb acum: 

Chiar crezi că Dumnezeu a lăsat omul pe Pământ ca să se zbată în suferință? 

Nope, I don’t think so!

Dacă ești sincer cu tine - fie și pentru o secundă - vei vedea că majoritatea problemelor ți le creezi singur/ă. 

Daaaa, e greu de acceptat. 

E greu să-ți asumi responsabilitatea pentru situația în care te afli acum. 

Ce depinde de tine pentru a schimba lucrurile azi? Ce poți face pentru a te simți mai bine, pentru a-ți fi mai bine?

Ia un pix și o foaie sau deschide un notes în telefon. Notează-ți.

Lizuca mea e calmă acum. Știe că e în control, știe că are de ales. 

A înțeles multe în ultimii doi ani și și-a asumat totul. 

Lizuca mea nu mai “sparge” grota ca un animal scăpat de sub control. 

Lizuca iese ori de câte ori vrea și e temperată, civilizată, dar spune “Nu”, are principii, valori și trăiește conform lor. 

Am devenit una, nu mai suntem separate. 

Din seria - “Cum să te accepți pe tine așa cum ești?”

Cu Iubire și Iertare, Asumare și Responsabilizare.

(text scris miercuri, 8 septembrie, când mintea mi-era plină)