- Redescoperirea sinelui
- Imaginea de Sine versus Stimă de Sine versus Încredere în Sine
- Valorile mele
- Cine sunt eu cu adevărat?
- Care e sensul vieții mele?
Redescoperirea sinelui
Cuprins
Ce înseamnă redescoperirea?
Conform DEX:
REDESCOPERÍRE, redescoperiri, s. f. Acțiunea de a redescoperi și rezultatul ei.
Dicționarul relațional spune:
REDESCOPERIRE s. reaflare, regăsire. (~ unui lucru pierdut.)
Pare clar și simplu după definițiile de mai sus.
Nu-i așa?
De ce nu e simplu și-n realitate?
Te surprinzi uneori întrebându-te:
,,Cine sunt eu?”
,,De ce nu mă mai regăsesc?”
,,Ce-mi doresc de la viață?”
,,Ce m-ar face fericită?
,,De ce nu sunt fericită deși am de toate?”
,,Ce sens are viața mea?”
O să încep prin a-ți spune că nu ești singură! E normal să-ți pui întrebări, sunt un prim semnal că-ți dorești să progresezi în dezvoltarea ta personală.
Aceste întrebări - existențiale - apar în diverse momente:
- După o perioadă în care te-ai dedicat familiei, creșterii copiilor, iar vechiul model de viață, de dinainte de maternitate nu se mai potrivește cu nevoile și valorile tale de acum;
- După ce ai ,,bifat” job/carieră/afacere, copii, relații, bani, excursii faine, dar vrei mai mult, vrei o viață cu sens;
- Pe la jumătatea vieții, când oamenii vorbesc de ,,criza de 40 de ani”. Criza, în viziunea mea e trezirea de la 40 de ani, e un moment în care devenim mai conștienți de noi, de caracterul limitat al vieții și al șederii noastre pe pământ.
Nu e musai să fie la 40 de ani acest moment. Poate fi și-n apropierea acestei vârste, fiecare e unic și are propriul său drum de descoperire și dezvoltare.
Pentru a răspunde la întrebarea ,,De ce nu mă regăsesc?” o să facem apel la un exercițiu de autocunoaștere - Fereastra Johari.
Fereastra Johari este un instrument simplu și util prin care ne putem cunoaște mai bine pe noi însene și modul în care relaționăm cu ceilalți.

Fiecare fereastră de mai sus ne arată modul în care comunicăm cu noi înșine, dar și cum relaționăm și ne raportăm la cei din jur.
Ferestrele noastre sunt diferite în funcție de situația și persoana cu care relaționăm. Cu unii oameni vom comunica mai ușor, deci vom avea o arenă mai largă, iar cu alții vom comunica mai puțin/mai greu, Sinele public va fi cel care va gestiona relația.
Cu cât ne cunoaștem mai bine pe noi însene, cu cât suntem mai conștiente de valorile noastre, de cine suntem noi, cu atât comunicarea o să fie mai bună și mai sănătoasă.
Să le luăm pe rând:
SINELE PUBLIC = ARENA = EUL VIZIBIL
Sinele public este acea parte din noi care o arătăm ușor celor din jur. Aici ne exprimăm ușor, suntem transparenți.
SINELE PRIVAT = ZONA ASCUNSĂ
Aici sunt părți din noi de care suntem conștienți, dar care nu le expunem celor din jur fie pentru a ne proteja, fie din cauza rușinii sau a fricii de-a fii judecate..
SINELE ORB = CEEA CE TU NU VEZI ÎN TINE, DAR ALȚII VĂD
Sinele orb este ceea ce transmitem dincolo de cuvinte, dincolo de ceea ce declarăm și dincolo de ceea ce suntem conștiente.
Zona oarbă e condusă de credințe limitative și de emoții precum: mândria, invidia, prejudecata.
Exemplu: crezi că nu ai abilități de vorbit în public, dar după un discurs primești un feedback foarte bun de la cei care au ascultat.
Exemplu al II-lea: faci o prezentare la muncă, cu o propunere, pe care ești foarte sigură, dar care e considerată ca nepotrivită de colegi/superiori.
SINELE NECUNOSCUT = ZONA NECUNOSCUTĂ
Cum îi spune și numele este o zonă la care nu avem acces nici noi, nici cei din jur. Este acel sine pe care-l cunoaștem în meditație, rugăciune, în hipnoză și după mult lucru cu noi însene (terapie, coaching).
Pășind aici ne lărgim conștiința, ne lărgim și Arena. Descoperind câte puțin din Sinele Necunoscut, deblocăm în noi resurse de care nu eram conștiente, creativitate, inuiție, chiar genialitate.
Acele idei geniale care schimbă lumea sau ne schimbă viața izvorăsc de aici, din această parte a Sinelui.
Acum că am clarificat părțile Sinelui să revenim la Redescoperirea Sinelui.
Pentru a ne proteja, uneori chiar pentru a supraviețui ne punem câte o mască sau ne închidem în carapace ca o țestoasă. Asta înseamnă că Sinele nostru Public se micșorează și se distorsionează.
Uneori după ce joci mult timp un rol ajungi să te identifici cu el! Ajungi să uiți cine ești sau cine erai înainte să-ți pui masca.
Cred că nu e întâmplător că suntem obligați să purtăm măști de la farmacie, ca o ironie a sorții parcă ne amintește de măștile emoționale.
Doar că dincolo de ceea ce declarăm, comunicăm și nonverbal. Între 60-70% din ceea ce comunicăm transmitem nonverbal prin limbajul corpului, fără cuvinte!
3 motive pentru care nu mă regăsesc:
- Am purtat măști pentru a mă proteja de ,,Ce o să zică lumea dacă ….”, și de de rușinea de-a nu fi ca ceilalți din jur;
- M-am închis în mine, mi-am micșorat Sinele Public pentru a mă proteja după o traumă: divorț, moartea partenerului, avort, sarcină/sarcini pierdute, depresie sau alte traume grele;
- Sunt conștientă de schimbările care s-au produs în viața mea, mi-am resetat prioritățile, dar nu știu cum să mă raportez la ele, nu știu cum să jonglez cu toate, nu știu cum să mă adaptez la noua viață.
De exemplu:
Ești mamă, îți dorești un job care să-ți permită să fii și mamă, să ai timp să-ți vezi copilul crescând, să-i fii aproape, dar vechiul job te solicită 10-12 h/zi.
Aici pot fi cel puțin două opțiuni:
- Prima e că te simți blocată, pentru că atât jobul cât și copilul sunt două valori importante pentru tine;
- Iar a II-a variantă, ai vrea să-ți schimbi jobul, poate chiar profesia, dar nu știi cum să faci asta fără să-ți afectezi sursa principală și stabilă de venit.
Toate cele trei de mai sus vor produce conflicte interioare și suferință.
Pentru a ieși din suferință primul pas e acceptarea situației, al II-lea este să-ți dai voie să te vindeci și să te cunoști. Prin vindecare și cunoaștere pășim cu pași mici în Sinele Necunoscut, găsim resurse de care nici nu știam.
Cu siguranță cunoști persoane care ,,au aflat” la vârstă adultă sau chiar mai târziu că au diverse talente, au început să le practice și chiar să le monetizeze sau persoane care s-au reprofilat diferit de ceea ce făceau înainte.
Toate acestea vin după lucru cu sine, după cunoaștere, după ce ne dăm voie să fim vulnerabili și curioși față de noi însene.
Când arunci jos măștile emoționale și-ți dai voie să fii vulnerabilă, să te cunoști, în acel moment deschizi un canal spre Sinele Ascuns, un canal spre potențialul tău divin.
Un rol important în descoperirea de sine îl joacă imaginea de sine și stima de sine.
Imaginea de Sine versus Stima de Sine versus Încredere în Sine
Deși sună asemănător Imaginea de Sine, Stima de Sine și Încrederea în Sine sunt diferite.
Hai să vedem de ce.
Încrederea în Sine:
- Este sentimentul de încredere în propriile forțe;
- Reflectă cât de multă încredere ai în tine că poți face un lucru, că vei reuși, că vei face față provocărilor;
- Atunci când ai încredere în tine ACȚIONEZI pentru a-ți atinge obiectivele, pentru a obține ceea ce îți dorești;
- Lipsa încrederii în sine se traduce prin a nu avea încredere că vei reuși, te pierzi la primele obstacole sau să renunți.
Spre deosebire de Încredere în Sine, Imaginea de Sine:
- Imaginea de sine este modul în care te vezi;
- Modul în care te raportezi la calitățile tale fizice, emoționale, spirituale, la forțele proprii.
Iar, Stima de Sine:
- Reprezintă valoarea pe care o dai propriei persoane;
- Modul în care te evaluezi în raport cu propriile așteptări;
- Cât de mult te iubești, și te apreciezi.
Cele 3 sunt interconectate, ne vor da viteză sau ne vor pune bețe-n roate atunci când avem un obiectiv de îndeplinit sau atunci când ne dorim să luăm decizii importante sau să facem schimbări în viață.
Viteza sau blocajul sunt conectate și cu VALORILE.
Valorile mele
Valorile sunt acele principii de viață în lumina cărora acționăm.
Uneori acționăm inconștient în baza lor.
A nu se confunda valorile cu dezideratele sociale.
Dezideratele sociale sunt ceea ce ni se spune că ar trebui să facem sau, mai rău, ar trebui să fim.
Valorile sunt ca sforile unui păpușar la teatru de păpuși, îți vor dicta alegerile, reușitele, dar și greșelile.
Degeaba spui că sportul e o valoare importantă pentru tine dacă în ultimele 3 luni tot ce ai făcut legat de asta a fost să-ți plătești recurent abonamentul la sală, în speranța că luna asta chiar ajungi, dar la finalul lunii, observi că iar au intervenit alte priorități.
Dacă sportul era o valoare importantă pentru tine ajungeai la sală, chiar dacă ai un program încărcat.
Știu că sună dur, dar dacă reflecți cu sinceritate o să vezi că poate ți-ai îndeplinit altă valoare, deși ești foarte ocupată. Poate ai citit 3 cărți în ultimele 3 luni, pentru că educația e o valoare mare pentru tine.
Dacă, în schimb, ai o valoare foarte puternică pentru libertate și aceasta îți e încălcată, o să o vezi dând semnale de alarmă cu boli (ale tale sau ale copilului), cu situații neprevăzute când înțelegeri/proiecte cad în ultimul moment.
Exemplu:
Vrei să lucrezi la un proiect nou, dar vezi acest proiect ca un mare consumator de timp: pare că-ți ia din timp cu copilul, timp pentru tine sau timp pentru familie. Ce se va întâmpla e că vor apărea blocaje: boală, amânări, colaboratori dificili etc.
Poți afla care sunt valorile tale prin multe modalități:
- Prin chestionare dedicate (găsești la un search pe net, o mulțime de variante);
- În coaching/terapie;
- În programe de dezvoltare personală/cursuri pe valori;
- Prin autonaliză: iei un pix și o foaie și scrii unde ai alocat timp, bani, reurse, energie în ultimele 3 luni.
Dacă ești sinceră cu ceea ce scrii, o să vezi unde au mers atenția și timpul tău, iar acolo sunt prioritățile tale, deci valorile tale.
Dacă e dificil să faci acest exercițiu privind în urmă, începe să-l faci acum, notând zilnic într-un jurnal sau notes pe smartphone ce ai făcut în ziua care a trecut, câte ore ți-ai petrecut la muncă, cu familia, relaxându-te, citind/învățând, ce emoții ai simțit, ce ai făcut când ai avut timp liber, pe ce ai cheltuit banii, ce succese sărbătorești în acea zi etc.
Când vei trage linie, după 3 luni vei vedea că sunt arii din viața ta unde merge mult din timpul tău și altele în care aloci mai puțin timp, spre deloc, și rămân la stadiul de idee sau le amâni.
Vei fii foarte productivă și talentată în valorile tale cele mai înalte, și vei amâna, vei uita acolo unde nu ai valori mari.
De ce e important să-ți cunoști valorile?
Fiind conștientă de valorile tale, vei răspunde la o întrebare care-ți aduce liniște și-ți deschide multe uși spre reușită: ,,Cine sunt eu cu adevărat?”
Cine sunt eu cu adevărat?
3 motive pentru care nu știu cine sunt:
- Ai preluat deziderate sociale cu titlul de valori.
Le recunoști ușor, încep cu:
,,Trebuie să….:
- fii gospodină;
- să ai 2 copii;
- să ai un job stabil;
- să te căsătorești;
- să rămâi căsătorită (chiar dacă acea relație e disfuncțională);
- să ai casa mereu curată și ordonată;
- și lista cu trebuie să poate continua.
2. Te-ai dedicat unei alegeri și ai ,,uitat” de tine:
- Ai crescut copiii: fie în cei 2 ani de maternitate, fie până la vârsta școlară sau cât ai considerat că e necesar;
- Ai îngrijit un membru al familiei bolnav, poate fi părinte, soț, copil, iar timpul pentru tine a devenit tot mai scurt;
- Ai un job solicitant unde ai dat/dai 100% și ai ajuns să sacrifici din timpul pentru tine/familie;
- Ai o afacere la început de drum care depinde de implicarea ta, unde e nevoie să fii prezentă și atentă zi și noapte.
3. Ai ,,bifat” de toate, după unii ar trebui să fii fericită, dar ceva lipsește: sensul.
Ceea ce ne duce la ultimul aspect de discutat în acest articol: ,,Care e sensul vieții mele?“
Care e sensul vieții mele?
Ai familie, câștigi bine, chiar mai bine decât prietenii tăi, ai un job care îți aduce bucurie, ai o relație bună, ai copii, ești sănătoasă, dar, marele dar, parcă îți lipsește ceva.
Acel ceva care lipsește este deseori numit sensul vieții.
Despre sensul vieții este literatură pentru a umple o bibliotecă, la fel cum am putea dedica câteva articole doar pe această temă.
Oamenii s-au întrebat din cele mai vechi timpuri care e sensul vieții, de ce s-au născut pe pământ.
Viktor E. Frankl, doctor neurolog, psihiatru, autor de carte și supraviețuitor al Holocaustului spune că motivul pentru care el și alți prizonieri au supraviețuit în lagăr a fost că au avut un scop, o menire pentru atunci când vor ieși din lagăr. Lui Frankl naziștii i-au distrus un tratat de neurologie la care a lucrat, scopul lui a fost să trăiască, iar când ajunge în libertate să scrie iar cartea.
Tot el a inventat logoterapia.
Logoterapia spune că motivația fundamentală a omului este căutarea sensului existenței.
Frankl spune că ne putem găsi sensul vieții:
- Prin munca noastră și prin ceea ce alegem să dăruim în lume;
- Prin experiențele pe care le trăim și relațiile pe care le construim;
- Prin atitudinea pe care o avem față de suferință și inevitabil.
Frankl spune despre suferință:
„Totul poate fi luat de la un om, cu excepția unui singur lucru: ultima dintre libertățile umane – de a-și alege atitudinea în orice anumit set de circumstanțe”.
Al III-lea punct ne duce la mindset. Nu putem controla ce ni se întâmplă, nu putem controla pandemia, calamități naturale sau sănătatea celor dragi, însă, putem controla atitudinea noastră legată de această suferință.
Uneori oamenii cred că ignorând o suferință aceasta va trece. Da, își va pierde din intensitate, dar va reveni în alte contexte, până o vor integra.
Nu e totuna să supraviețuiești unei traume sau să integrezi o traumă.
Diferența între cele două e că dintr-o traumă integrată vrei crește, vei găsi sens, și, probabil îi vei ajuta și pe alții să se vindece.
Atunci când bagi sub preș nu-ți dai voie să te vindeci și vei tot repeta sub alte forme acea experiență.
Revenim la vechea întrebare, la fel de veche ca drumul țării:
Care-i sensul vieții? Cine sunt eu, de ce sunt aici?
Dacă ai citit până aici vreau să îți spun că în curând voi porni un mini-curs gratuit de 3+1 zile despre iubirea de sine, imaginea de sine și regăsirea drumului către suflet.
Te invit la Programul Gratuit ,,Oglindă, oglinjoară, cine sunt eu?”
Programul începe în 25 februarie 2022, e un curs gratuit adresat femeilor care caută sensul vieții, vor să se cunoască și să se (re)descopere.