Cum să schimb mecanismele de apărare care apar atunci când mi se activează o rana, astfel încât sa reușesc sa schimb tiparul de acțiune. Rana se poate vindeca altfel?
Rănile și vindecarea… Se vorbește atât de mult despre vindecare, încât începi să crezi că dacă nu-ți iese, e ceva în neregulă cu tine.
Ce am experimentat personal, este că vindecarea în sensul de ‘am vindecat, deci nu mă mai deranjează x lucru’, nu este 100% adevărată.
Mai degrabă vindecarea vine ca o acceptare, împăcare, vine din compasiune față de tine și din dorința de a nu te lăsa definită de ceea ce ai trăit.
Aș putea spune că vindecarea începe încă de când ai conștientizat că este ceva ce te doare și alegi să faci schimbări.
Ce lipsește de cele mai multe ori de nu se întâmplă această vindecare este asumarea.
‘Am devenit conștientă că reacționez așa, îmi asum că această reacție este a mea, este parte din mine, aleg să schimb pentru că pot face asta.’
Asta înseamnă să îți iei puterea înapoi. Să alegi conștient și să ai încredere în tine că poți.
Desigur, unele experiențe din viață sunt mai mult decât traumatizante, rămân cu tine și te bântuie zi după zi, iar ori de câte ori ceva declanșează amintirea, reacționezi.
Tiparul este unul de reacție - atunci când reacționezi, o faci involuntar, din instinct. În exterior se întâmplă ceva ce îți declanșează o anumită stare, iar în acel moment simți nevoia să te aperi pentru că te simți amenințată.
Cum schimbi tiparul și treci de la reacție la răspuns?
Întotdeauna primul pas este să observi. Să observi detașat, fără să te judeci sau să te critici.
Când cineva îți spune sau face un lucru, iar în mintea/corpul tău se declanșează ceva ce te pune în gardă, acela este momentul când începi să analizezi - Ce simt? Ce gândesc ca să simt așa? Cum pot răspunde în acest moment?
Fiecare problemă are cel puțin 2 soluții. Poți găsi și mai multe, alege-o pe aceea pe care ți-o poți asuma până la capăt, cea care să fie în concordanță cu valorile și nevoile tale.
Niciodată nu folosi ‘nu pot’ sau ‘nu am ce să fac’ - Îți închizi astfel toate ușile și te legi de mâini și picioare, rămânând în suferință. Ești ca într-o cutie fără găuri de aerisire…
Dacă totuși simți că te duci pe drumul lui ‘nu pot’ sau ‘nu am ce să fac’, întreabă-te: Dacă aș putea face ceva, ce aș face? Dacă ar fi posibil, cum ar fi?
Dă-ți voie să ieși din tipar în mod conștient.
Revenind la vindecare - aka acceptare.
Scrie despre tot ceea ce te doare - Ce răni crezi/simți că ai? Când și cum se declanșează? Cum știi când intră mecanismul de apărare în scenă?
Ce este cel mai important de reținut este că oamenii reacționează și acționează în funcție de perspectiva lor asupra lumii. Nu gândim la fel, nu vedem lucrurile la fel, nu asociem în același mod.
Dacă pentru tine un gest anume poate însemna totul, pentru el care l-a făcut poate însemna nimic.
Ai întotdeauna asta în vedere: Suntem diferiți, avem ‘hărți’ diferite!
Nu ești sigură de ceea ce vrea să spună cel de lângă tine? Întreabă, cere lămuriri, spune-i ce ai înțeles tu și verifică dacă adevărul tău corespunde cu al lui.
Un alt gând care îmi vine în minte atunci când eu mă simt rănită de ce face sau spune o altă persoană este că ‘Oamenii răniți, rănesc’ - Da, sunt și acele persoane care par să facă/să spună răutăți gratuite.
În acele situații ai două opțiuni (din punctul meu de vedere):
- Te întrebi: Ce beneficiu am dacă dezvolt subiectul ăsta? Dacă răspunsul este ‘niciunul’, închei discuția elegant, te ridici și pleci. Fiecare are dreptul la părere, dar asta nu înseamnă că trebuie să preiei părerea acelei persoane să o faci parte din adevărul tău. Nu înseamnă nici că trebuie să fii de acord cu orice spune celălalt doar ca să nu îl superi/deranjezi.
- Analizează situația - Persoana din fața mea a spus ceva ce m-a deranjat. Ce spune asta despre mine? Ce, mai exact, mă doare? Ce lecție am de luat de aici?
Tu decizi ce faci mai departe. Este o persoană care ți-e apropiată? Atunci vorbește cu omul acela cât mai mult despre ceea ce simți și cum simți. Vei vedea că majoritatea neînțelegerilor sunt doar atât, ne-înțelegeri - Presupuneri eronate, scenarii duse prea departe, multe ‘am crezut că…’.
Atunci când comunici ceea ce simți fă-o asertiv: Eu cred că… , Îmi doresc să fac acest lucru pentru că…, Am simțit X atunci când ai spus Y…
Evită acuzațiile directe, criticile și judecățile.
Nimeni nu este perfect, cu toții greșim și este ok, este în regulă să nu fim perfecți.
Ca să fac o concluzie:
Ai conștientizat tiparul, vezi care îți este călătoria de la gând la reacție, iar dacă nu îți place reacția ta folosește Reverse Engineering.
Vreau să am altă reacție, să răspund conștient în loc să funcționez pe pilot automat. Ce îmi doresc mai exact?
Ai stabilit ce îți dorești? Dacă știi ce NU îți dorești, e bine și asta. Care este opusul a ceea ce NU îți dorești?
(exemplu: Nu mai vreau să mă enervez din orice.
Ce vreau în schimb? - Să fiu calmă, răbdătoare, liniștită.)
Cum pot face asta?
Dacă ceea ce gândesc declanșează emoția, ce altceva pot gândi ca să simt altceva, iar reacția mea să difere?
Rănile rămân cu noi, ceea ce putem face este să le acceptăm și să le integrăm ca făcând parte din ființa noastră.
Astfel alegem să trăim și să experimentăm și altceva, în ciuda a ceea ce a fost.
Rănile nu ar trebui să ne definească, putem alege conștient să urmăm alt scenariu, alte emoții.
Doar să crezi că este posibil!
Nu spune nimeni că este ușor sau se întâmplă peste noapte, tiparele după care reacționezi acum sunt cu tine de ani de zile.
Tiparele pe care vrei să le construiești vor avea nevoie de timp să devină automate, să devină parte din tine.
Alege conștient, perseverează și fii consecventă!
Începe să te iubești așa cum ești - cu bune și cu rele - schimbarea va veni mai ușor atunci când vine din iubire.
Nu mai încerca să ‘scapi’ - cu cât opui mai multă rezistență și faci schimbarea din frică/disperare/dispreț, cu atât acel tipar/acea emoție va prinde mai multă putere.
Cât timp vei trata totul ca o luptă, vei fi în război, iar războiul este doar cu tine însăți/însuți.
Un ultim exercițiu: Imaginează-ți cum va fi când rana va fi vindecată, cum vei reacționa atunci? Vei fi mai calmă, mai echilibrată, mai liniștită?
Începe să faci de-acum lucruri ce-ți aduc acea stare de după vindecare.
Ceea ce există deja va crea mai mult din ceea ce există deja.
